Realizăm cu toții, probabil, ca nu ne naștem femei sau bărbați, ci că devenim astfel pe parcursul vieții noastre. Noi, femeile, suntem mai sensibile la astfel de gânduri și la multe etape și evenimente care se petrec în viața noastră și cărora trebuie să le facem față cum putem. Astfel devenim altele, devenim femei responsabile de multe situații, responsabile de oamenii care de înconjoară, de copiii noștri, de parteneri. Dar mai uităm să fim responsabile și de noi înșine, dragi femei!

Dacă ne vom ghida de motto-ul “Sunt responsabilă pentru ceea ce simt!”, va trebui să adoptăm alte atitudini și să ne modificăm și modul de gândire, iar acest fapt, posibil va avea ca rezultat schimbarea opiniei despre ceilalți, dar și despre mine. Aceasta, însa, este o sarcină ce durează toată viața: să devin cel mai bun partener pentru mine însumi!

Dar ce înseamnă sa fii un partener pentru tine însuți?

A fi un partener pentru sine, înseamnă să descoperi și să realizezi că momentele de singurătate îți pot aduce satisfacție, pot aduce împlinire și întâlnire cu sine. A fi un partener pentru sine, înseamnă să te bucuri și să savurezi propria-ți companie. Înseamnă să privești dincolo de primele impresii despre altcineva, iar atitudinea să-ți fie binevoitoare față de sine. A fi un partener pentru sine, înseamnă să nu ne limităm în dorințe și propriile nevoi, pentru că deseori suntem față de noi înșine prea critici și exigenți.

Să fiu un partener bun pentru mine însumi înseamnă să pot dezvolta în mine ceva mai mult, nu să elimin niște lipsuri sau defecte, ci sa le recunosc ca făcând parte din mine și să le accept, după care să încerc să vindec încet-încet rana. Și aceasta pentru că deseori căutam alinarea durerii sau vindecarea unei trauma în exterior, acordând încredere celuilalt să ne vindece. Să nu ne învinovățim pentru aceste lucruri, pentru că ele vin de la începutul vieții extrauterine, atunci când așteptam satisfacerea și bunăstarea de la unele lucruri, de la unele vorbe, mângâieri, gesturi de la celălalt. Este ca un fel de rămășiță sau amintire vagă despre dependența infantile în care am trăit mulți ani. Această interdependență se află la baza relațiilor cu părinții sau a relațiilor de cuplu.

Îmbucurător este faptul că toate acestea pot fi modificate și că putem ieși din această “capcană”, iar pentru aceasta trebuie să respectăm următoarele sugestii:

Să evităm orice relație toxică, sau cel puțin poluată în acest sens.

Să gestionăm și să recepționăm corect mesajele celuilalt, iar dacă nu înțelegem ce a vrut să ni se transmit, să concretizăm întrebarea sau mesajul interlocutorului sau a partenerului.

Să interpretăm corect problemele, evenimentele sau ceea ce vine nociv spre noi în cotidian.

Să ne asumăm responsabilitățile care vin din propriile nevoi.

Știu că pentru cineva ar părea bizar sau complicat de realizat aceste puncte, dar anume ele, dragi femei, ne vor face sa devenim cel mai plăcut partener pentru noi înșine. Și nu ezitați niciodată să întindeți mâna părții celei mai bune din voi!

Autor: Mira